Ir al contenido

Diferencia entre revisiones de «Pared celular»

De Wikipedia, la enciclopedia libre
Contenido eliminado Contenido añadido
Sin resumen de edición
Manuelt15 (discusión · contribs.)
m Revertidos los cambios de 190.144.15.114 a la última edición de Manuelt15
Línea 1: Línea 1:
'' 'Peretelui celular''' este un strat rigid, care se află în afara membrana [celula []] în [] celule [] e de [[bacterii]] e, [[ciuperci | ciuperca]] , [[alge]] i [[Plantae | plante]]. Peretelui celular protejează conţinutul celulei, rigiditate a structurii celulare, mass-media, în toate relaţiile de celula cu mediul înconjurător şi acţionează ca un compartiment celulare. În plus, în cazul de ciuperci şi de plante, defineşte structura şi oferă sprijin la nivelul ţesuturilor.
La '''pared celular''' es una capa rígida que se localiza en el exterior de la [[membrana plasmática]] en las [[célula]]s de [[bacteria]]s, [[fungi|hongos]], [[alga]]s y [[plantae|plantas]]. La pared celular protege los contenidos de la célula, da rigidez a la estructura celular, media en todas las relaciones de la célula con el entorno y actúa como compartimiento celular. Además, en el caso de hongos y plantas, define la estructura y otorga soporte a los tejidos.


Peretelui celular este construit din materiale diferite, în funcţie de tipul de organism. În [[Plantae | plante]], a peretelui celular este compusă în principal din [] polimer [] din [[carbohidraţi]] numit [[celuloză]], o [[polizaharidic]], şi poate acţiona de asemenea, ca de stocare carbohidraţi, pentru [] celular []. În [[bacterii]] e, a peretelui celular este compus din [[peptidoglicanilor]]. Printre [[Archaea]] peretii celulelor sunt prezentate cu compoziţii chimice diferite, inclusiv [[strat S | S-strat]] din [[glicoproteină]] e, [[pseudopeptidoglicano]] sau [[polizaharidic]] s. Ciuperci au peretii celulelor din [[chitină]], şi alge au de obicei peretii din [[glicoproteină]] s şi polizaharide. Cu toate acestea, unele specii de alge pot avea un perete celular format din [[dioxid de siliciu]]. Nu sunt de multe ori alte molecule accesoriu încorporate în peretele celulei.
La pared celular se construye de diversos materiales dependiendo de la clase de organismo. En las [[plantae|plantas]], la pared celular se compone sobre todo de un [[polímero]] de [[carbohidrato]] denominado [[celulosa]], un [[polisacárido]], y puede actuar también como almacén de carbohidratos para la [[célula]]. En las [[bacteria]]s, la pared celular se compone de [[peptidoglicano]]. Entre las [[archaea]] se presentan paredes celulares con distintas composiciones químicas, incluyendo [[capa S|capas S]] de [[glicoproteína]]s, [[pseudopeptidoglicano]] o [[polisacárido]]s. Los hongos presentan paredes celulares de [[quitina]], y las algas tienen típicamente paredes construidas de [[glicoproteína]]s y polisacáridos. No obstante, algunas especies de algas pueden presentar una pared celular compuesta por [[dióxido de silicio]]. A menudo se presentan otras moléculas accesorias integradas en la pared celular.


Peretelui celular == == alge
== Pared celular de las algas ==
În ceea ce peretii celulelor de plante superioare,'' 'peretelui celular''' din [[alge]] s este compus din carbohidrati cum ar fi de celuloză şi [[glicoproteina]] s. <ref> Sendbusch, P. S. (2003). [http://www.biologie.uni-hamburg.de/b-online/e26/26d.htm Cell Pereti de alge]. Botanică Online </ ref> prezenţa unor polizaharide în pereţii de alge, este folosit ca un personaj de diagnostic în [] taxonomie [] de alge.
Al igual que las paredes celulares de las plantas superiores, la '''pared celular''' de las [[alga]]s está compuesta por carbohidratos como la celulosa y [[glicoproteína]]s.<ref>Sendbusch, P. S. (2003). [http://www.biologie.uni-hamburg.de/b-online/e26/26d.htm Cell Walls of Algae]. Botany Online</ref> La presencia de algunos polisacaridos en las paredes de las algas, es usada como carácter diagnóstico en la [[taxonomía]] de las algas.


*Polisacáridos sulfonados como la [[agarosa]], se presentan en las paredes de algas rojas.
* Polizaharide activat lemnos, cum ar fi [[agaroză]], apar în pereţii de alge roşii.
* Manosyl: microfibrils Forma în peretele celular a unor alge Codium''gender verzi'','' altele Dasycladus''and''Acetabularia''among. De asemenea, prezent în peretele de roşu altora alge Porphyra''gender''and''Bangia''among.
*Manosyl: Forma microfiblillas en la pared celular de algunas algas verdes de los géneros ''Codium'', ''Dasycladus'', y ''Acetabularia'' entre otros. También está presente en la pared de algas rojas de los géneros ''Porphyra'' y ''Bangia'' entre otros.
* Alginílico acid: este un [[polizaharidic]] comune în peretele celular de [[alge marine brune | alge maro]].
*Ácido alginílico: es un [[polisacárido]] común en la pared celular de las [[alga parda|algas pardas]].


Grupul de alge [] diatom [] S sintetiza peretii celulelor lor (de asemenea cunoscute ca frustules sau supape), folosind acid silicic (acid specific orthosilicic, H <sub> 4 </ sub> SiO <sub> 4 </ sub>). De acid este polimerizat intracelular, şi apoi peretele este extrudat pentru a proteja celula. Interesant, în comparaţie cu membrane organice produse de alte grupuri, frustules siliciu necesită mai puţină energie (aproximativ 8%) pentru sinteza lor, care este o economie pentru Cell, <ref> Raven, J. A. (1983). De transport şi funcţia de siliciu in plante. Biol'' Rev''''' 58'' ', 179-207 </ ref> şi poate explica ratele de creştere mai mare în diatomee. <ref> Furnas, M. J. (1990). ''''În ratele de creştere situ a fitoplanctonului marin: Abordări la măsurare, comunitate şi ratele de specii de creştere. J.'' Plancton Res'''''12'' ', 1117-1151 </ ref>
El grupo de algas [[diatomea]]s sintetiza sus paredes celulares (también conocidas como frústulas o valvas) usando ácido silícico (específicamente ácido ortosilícico, H<sub>4</sub>SiO<sub>4</sub>). El ácido se polimeriza intracelularmente, y después la pared sale al exterior para proteger a la célula. Interesantemente, comparadas con las membranas celulares orgánicas producidas por otros grupos, las frústulas de silicona requieren menos energía (aproximadamente el 8%) para su síntesis, lo que constituye un ahorro para la célula,<ref>Raven, J. A. (1983). The transport and function of silicon in plants. ''Biol. Rev.'' '''58''', 179-207</ref> y posiblemente explique las tasas de crecimiento más altas en las diatomeas.<ref>Furnas, M. J. (1990). ''In situ'' growth rates of marine phytoplankton: Approaches to measurement, community and species growth rates. ''J. Plankton Res.'' '''12''', 1117-1151</ref>


Bacteriene peretelui celular == ==
== Pared celular bacteriana ==


[[File: Bacteriile envelope.svg | thumb | right | 200px | peretii celulelor bacteriene. Până'':''[[ Gram-bacterii pozitive]]. 1 - [[plasmatice membrana]], 2 - [[peretelui celular]], 3 - [[periplasm | spaţiu periplasmic]]. Down'':''[[ Gram-bacterii negativ]]. 4 - [[plasmatice membrana]], 5 - [[peretelui celular]], 6 - [[Cell plicul | membrana de exterior]], 7 - [[periplasm | ]].]] spaţiu periplasmic
[[Archivo:Bacteria envelope.svg|thumb|right|200px|Paredes celulares bacterianas. ''Arriba:'' [[Bacteria Gram positiva]]. 1-[[membrana citoplasmática]], 2-[[pared celular]], 3-[[periplasma|espacio periplásmico]]. ''Abajo:'' [[Bacteria Gram negativa]]. 4-[[membrana citoplasmática]], 5-[[pared celular]], 6-[[envoltura celular bacteriana|membrana externa]], 7-[[periplasma|espacio periplásmico]].]]


[[File: Mycobacterial_cell_wall_diagram.png | thumb | 200px | right | Diagrama a peretelui celular'' '''' de la''[[Mycobacterium ]]''( marginea [[Actinobacteria]]), un gram-pozitiv : perete gros de celule (8) înconjoară membrana citoplasmatice (5).]]
[[Archivo:Mycobacterial_cell_wall_diagram.png|thumb|200px|right|Esquema de la '''pared celular''' de ''[[Mycobacterium]]'' (del filo [[Actinobacteria]]), una bacteria Gram-positiva: la gruesa pared celular (8) rodea a la membrana citoplasmática (5).]]


{{AP|Envoltura celular bacteriana}}
((Main |)) Cell plic


Peretelui celular bacterian este confectionat din [[Zacarés peptina]] (alias [[Murein]]), care constă în lanţuri polizaharidic reticulate de către [[peptidă]] e neobişnuit, care conţin [[aminoacizi]] s D. < Ref> ((CITE publicarea | Author = van Heijenoort J | titlu = Formarea lanţurilor de glycan în sinteza peptidoglicanilor bacteriene | url = http://glycob.oxfordjournals.org/cgi/content/full/11/3/25R | Glycobiology jurnal = | volum = 11 | număr = 3 | pagini = 25R - 36R | ani = 2001 | id = PMID 11320055)) </ ref> peretii celulelor bacteriene sunt diferite de pe pereţii de plante şi de ciuperci, care sunt realizate din [[celulozei]] şi [[chitină]] respectiv. publicare <ref name=Koch> ((CITE | Author = Koch A | titlu = bacteriene perete ca ţintă pentru atac: cercetare trecut, prezent şi viitor | URL = http : / / cmr.asm.org/cgi/content/full/16/4/673? view = lung & PMID = 14557293 | jurnal = Clin Microbiol Rev | volum = 16 | număr = 4 | pagini = 673 - 87 | ani = 2003 | id = PMID 14557293)) </ ref> Acestea sunt, de asemenea, diferite de zidurile [[Archaea]], care nu conţin peptidoglicanilor. Peretelui celular este esenţială pentru supravieţuirea multor bacterii şi [[la antibiotice]] penicilina poate ucide bacteriile prin inhibarea un pas în sinteza peptidoglicanilor. <Nume ref = Koch /
La pared celular bacteriana está hecha de [[peptina zacarosa]] (también denominado [[mureína]]), que está formado por cadenas de polisacárido entrecruzadas por [[péptido]]s inusuales que contienen [[aminoácido]]s D.<ref>{{Cita publicación| autor= van Heijenoort J | título= Formation of the glycan chains in the synthesis of bacterial peptidoglycan | url=http://glycob.oxfordjournals.org/cgi/content/full/11/3/25R | revista= Glycobiology | volumen= 11 | número= 3 | páginas= 25R 36R | año= 2001 | id = PMID 11320055}}</ref> Las paredes celulares bacterianas son diferentes de las paredes de plantas y hongos que están hechas de [[celulosa]] y [[quitina]], respectivamente.<ref name=Koch>{{Cita publicación| autor= Koch A | título= Bacterial wall as target for attack: past, present, and future research | url=http://cmr.asm.org/cgi/content/full/16/4/673?view=long&pmid=14557293 | revista= Clin Microbiol Rev | volumen= 16 | número= 4 | páginas= 673 87 | año= 2003 | id = PMID 14557293}}</ref> También son diferentes de las paredes de [[Archaea]], que no contienen peptidoglicano. La pared celular es esencial para la supervivencia de muchas bacterias y el [[antibiótico]] penicilina puede matar a las bacterias inhibiendo un paso en la síntesis del peptidoglicano.<ref name=Koch/


Există două tipuri distincte de peretelui celular la bacterii, numit [[gram-pozitive]] şi [[gram-negativ]], respectiv. Denumirile provin de la reacţia lor la [[Gram pata]], un test utilizate pe scară largă în clasificarea de specii de bacterii. Name=Gram> <ref ((CITE publicarea | nume de familie = Gram | nume = HC | enlaceautor = Hans Christian Gram | ani = 1884 | titlu = isolierte Färbung Über die in der Schnitt-und Schizomycetes Trockenpräparaten | jurnal = Fortschr. Pagini Med | volum = 2 | = 185-189)) </ ref>
Existen dos tipos distintos de pared celular en las bacterias, denominadas [[Gram-positiva]] y [[Gram-negativa]], respectivamente. Los nombres provienen de su reacción a la [[tinción de Gram]], una prueba extensamente empleada en la clasificación de las especies bacterianas.<ref name=Gram>{{Cita publicación| apellido= Gram | nombre= HC | enlaceautor= Hans Christian Gram | año= 1884 | título= Über die isolierte Färbung der Schizomyceten in Schnitt- und Trockenpräparaten | revista= Fortschr. Med. | volumen= 2 | páginas= 185–189 }}</ref>


* În bacterii [[Gram-pozitive]] e peretelui celular conţine un strat gros de [[peptidoglicanilor]] plus faţă de [[Acid teichoic | Acid teichoic]], care sunt polimeri de [[glicerol]] sau [[Ribitol ]] fosfat. Acizi Teichoic sau obligati peptidoglocano la membrana celulelor.
*En las bacterias [[Gram-positiva]]s la pared celular contiene una capa gruesa de [[peptidoglicano]] además de [[ácido teicoico|ácidos teicoicos]], que son polímeros de [[glicerol]] o [[ribitol]] fosfato. Los ácidos teicoicos se unen al peptidoglocano o a la membrana citoplasmática.


*En las bacterias [[Gram-negativa]]s la capa de peptidoglicano es relativamente fina y se encuentra rodeada por a una segunda membrana lípida exterior que contiene lipopolisacáridos y lipoproteínas. La capa de petidoglicano se une a la membrana externa por medio de [[lipoproteína]]s.
* În bacterii [[Gram-negativ]] e stratul de peptidoglicanilor este relativ subţire şi este înconjurată de o membrana lipidică exterior care conţine două lipopolysaccharides şi de lipoproteine. Se leagă de strat Petidoglicano la membrana exterioară prin intermediul [[lipoproteine]] s.


Cele mai multe bacterii sunt gram-negativ peretelui celular şi numai [[] Firmicutes] şi [[Actinobacteria]] (cunoscut anterior ca bacterii gram-pozitive [[G + C]] scăzute şi bacterii gram-pozitive [[continut GC]] de mare, respectiv) au Gram-pozitive. <ref> publicare ((CITE | Author = Hugenholtz P | titlu = Exploring diversitatea procariote, în epoca genomica | url = http://www.pubmedcentral.nih.gov/ articlerender.fcgi? instrument = PubMed & pubmedid = 11864374 | Genome Biol Oficial = | volum = 3 | număr = 2 | pagini = REVIEWS0003 | ani = 2002 | id = PMID 11864374)) </ ref> Aceste diferenţe în structura poate produce diferenţe în sensibilitate la antibiotice, de exemplu, [[vancomicina]] poate ucide numai bacterii gram-pozitive şi este ineficient împotriva agenţilor patogeni Gram-negative, cum ar fi''[[Haemophilus influenzae]]''sau''[[Pseudomonas aeruginosa]] . <ref> publicare ((CITE | Author = Walsh F, Amyes S | titlu = Microbiologie şi a mecanismelor de droguri de rezistenţă a agenţilor patogeni în totalitate rezistente. | Oficial = Curr Opin Microbiol | volum = 7 | număr = 5 | pagini = 439-44 | ani = 2004 | id = PMID 15451497)) </ ref>
La mayoría de las bacterias tienen una pared celular Gram-negativa y solamente [[Firmicutes]] y [[Actinobacteria]] (conocidas previamente como bacterias Gram-positivas de [[contenido GC]] bajo y bacterias Gram-positivas de [[contenido GC]] alto, respectivamente) tienen paredes Gram-positivas.<ref>{{Cita publicación| autor= Hugenholtz P | título= Exploring prokaryotic diversity in the genomic era | url=http://www.pubmedcentral.nih.gov/articlerender.fcgi?tool=pubmed&pubmedid=11864374 | revista= Genome Biol | volumen= 3 | número= 2 | páginas= REVIEWS0003 | año= 2002 | id = PMID 11864374}}</ref> Estas diferencias en estructura pueden producir diferencias en la susceptibilidad antibiótica, por ejemplo, la [[vancomicina]] puede matar solamente a bacterias Gram-positivas y es ineficaz contra patógenos Gram-negativos, tales como ''[[Haemophilus influenzae]]'' o ''[[Pseudomonas aeruginosa]].<ref>{{Cita publicación| autor= Walsh F, Amyes S | título= Microbiology and drug resistance mechanisms of fully resistant pathogens. | revista= Curr Opin Microbiol | volumen= 7 | número= 5 | páginas= 439-44 | año= 2004 | id = PMID 15451497}}</ref>


Peretelui celular == == fungice
== Pared celular de los hongos ==


No todas las especies de hongos tienen paredes celulares, pero en el caso que las tengan, se componen de [[glucosamina]] y [[quitina]], el mismo carbohidrato que da dureza a los [[exoesqueleto]]s de los insectos. Tienen el mismo propósito que las paredes celulares de las plantas, dar rigidez a las células para mantener su forma y prevenir la lisis osmótica. También limita la entrada de moléculas que pueden ser tóxicas para hongo, tales como fungicidas sintéticos o producidos por plantas. La composición, las características y la forma de la pared celular de los hongos varía durante su ciclo vital y también depende de las condiciones de crecimiento.
Nu toate speciile de ciuperci au peretii celulelor, dar în cazul în care acestea sunt compuse din [[glucozamina]] şi [[chitină]], la fel de carbohidraţi care dă puterea să [[Exoskeleton]] e de insecte . Acestea au acelaşi scop ca peretii celulelor de plante, oferindu-rigiditate a celulelor de a menţine forma lor şi de prevenire a liză osmotică. De asemenea, limitele de la intrarea de molecule care pot fi toxice pentru ciuperca, cum ar fi fungicide sintetice sau vegetale produse. Compoziţia, caracteristicile şi forma peretelui celular fungic variază în timpul ciclului său de viaţă şi, de asemenea, depinde de condiţiile de creştere.


[[Oomycetes]] este un grup de agenţi patogeni [[saprotrofia | saprotrophic]] de plante, care au peretii celulelor anormale de celuloză. Până de curând considerat a fi ciuperci, dar datele structurale şi moleculară <ref> [Interacţiunile http://www.biologie.uni-hamburg.de/b-online/e33/33.htm între plante şi ciuperci: Evolution de parazitare lor şi Relaţii simbiotice], p. c. Sengbusch, accesate 8 decembrie [[2006]] </ ref> a dus la reclasificarea sale ca [[Heterokontophyta]]. Acesta este un grup de [[protist]] i, care include [[Autotrof]] i, cum ar fi [[alge marine brune | alge maro]] şi [[diatom]] s.
[[Oomycetes]] es un grupo de patógenos [[saprotrofia|saprotróficos]] de las plantas que tienen paredes celulares anómalas de celulosa. Hasta hace poco tiempo se creía que eran hongos, pero datos estructurales y moleculares<ref>[http://www.biologie.uni-hamburg.de/b-online/e33/33.htm Interactions between Plants and Fungi: the Evolution of their Parasitic and Symbiotic Relations], P. v. Sengbusch, accessed 8 December [[2006]]</ref> han llevado a su reclasificación como [[Heterokontophyta]]. Este es un grupo de [[protista]]s que incluye a [[autótrofo]]s tales como [[alga parda|algas pardas]] y [[diatomea]]s.


== Referinţe ==
== Referencias ==
<references />
<references />


[[Categoría:Células vegetales]]
[[Categorie: celulele plantelor]]
[[Categoría:Bacteria]]
[[Categorie: Bacterii]]
[[Categorie: Alge]]
[[Categoría:Algas]]
[[Categoría:Fungi]]
[[Categorie: Ciuperci]]
[[ar: جدار خلوي]]
[[ar:جدار خلوي]]
[[ca: Paret · cel lular]]
[[ca:Paret cel·lular]]
[[cs: Buněčná Stena]]
[[cs:Buněčná stěna]]
[[da: Cellevæg]]
[[da:Cellevæg]]
[[de: Zellwand]]
[[de:Zellwand]]
[[en:Cell wall]]
[[es: peretelui celular]]
[[eo: Cela perete]]
[[eo:Ĉela muro]]
[[UE: Zelula mucegai]]
[[eu:Zelula horma]]
[[fa: دیواره سلولی]]
[[fa:دیواره سلولی]]
[[FI: Soluseinä]]
[[fi:Soluseinä]]
[[fr: Paroi Cellulaire]]
[[fr:Paroi cellulaire]]
[[gl: peretelui celular]]
[[gl:Parede celular]]
[[GV: Boalley killag]]
[[gv:Boalley killag]]
[[el: דופן התא]]
[[he:דופן התא]]
[[HR: Stanicna stijenka]]
[[hr:Stanična stijenka]]
[[hu: Sejtfal]]
[[hu:Sejtfal]]
[[id: Wall sel]]
[[id:Dinding sel]]
[[este: Frumuveggur]]
[[is:Frumuveggur]]
[[it: Parete cellulare]]
[[it:Parete cellulare]]
[[ja:胞壁]]
[[ja:胞壁]]
[[ko: 세포벽]]
[[ko:세포벽]]
[[lt: Lastel sienelė]]
[[lt:Ląstelės sienelė]]
[[mk: Клеточен ѕид]]
[[mk:Клеточен ѕид]]
[[ms: Wall sel]]
[[ms:Dinding sel]]
[[nl: Celwand]]
[[nl:Celwand]]
[[no: Cellevegg]]
[[no:Cellevegg]]
[[pl: ściana komórkowa]]
[[pl:Ściana komórkowa]]
[[pt: peretelui celular]]
[[pt:Parede celular]]
[[ru: Клеточная стенка]]
[[ru:Клеточная стенка]]
[[simple:Cell wall]]
[[simplu: peretelui celular]]
[[sk: Bunková Stena]]
[[sk:Bunková stena]]
[[sl: Celična Stena]]
[[sl:Celična stena]]
[[sr: Ћелијски зид]]
[[sr:Ћелијски зид]]
[[su: Pinding SEL]]
[[su:Pinding sél]]
[[sv: Cellvägg]]
[[sv:Cellvägg]]
[[th: ผนังเซลล์]]
[[th:ผนังเซลล์]]
[[tr: Hücre duvarı]]
[[tr:Hücre duvarı]]
[[UK: Клітинна стінка]]
[[uk:Клітинна стінка]]
[[ur: خلوی دیوار]]
[[ur:خلوی دیوار]]
[[zh:胞壁]]
[[zh:胞壁]]
[[zh-yue:胞壁]]
[[zh-yue:胞壁]]
españolgallego—Detectar idioma—afrikaansalbanésalemánárabebelarusobúlgarocatalánchecochinocoreanocroatadanéseslovacoeslovenoespañolestoniofinlandésfrancésgalésgallegogriegohebreohindiholandéshúngaroindonesioinglésirlandésislandésitalianojaponésletónlituanomacedoniomalayomaltésnoruegopersapolacoportuguésrumanorusoserbiosuajilisuecotagalotailandésturcoucranianovietnamitayiddish > rumanocoreanomalayo—afrikaansalbanésalemánárabebelarusobúlgarocatalánchecochino (simplificado)chino (tradicional)coreanocroatadanéseslovacoeslovenoespañolestoniofinlandésfrancésgalésgallegogriegohebreohindiholandéshúngaroindonesioinglésirlandésislandésitalianojaponésletónlituanomacedoniomalayomaltésnoruegopersapolacoportuguésrumanorusoserbiosuajilisuecotagalotailandésturcoucranianovietnamitayiddish cambiar
Proponer una traducción mejor

Gracias por proponer una traducción al Traductor de Google.Tus sugerencias nos servirán para mejorar la calidad de las traducciones en futuras actualizaciones de nuestro sistema. &#39;&#39; &#39;Peretelui celular&#39;&#39;&#39; este un strat rigid, care se află în afara membrana [celula []] în [] celule [] e de [[bacterii]] e, [[ciuperci | ciuperca]] , [[alge]] i [[Plantae | plante]]. Peretelui celular protejează conţinutul celulei, dă rigiditate a structurii celulare, mass-media, în toate relaţiile de celula cu mediul înconjurător şi acţionează ca un compartiment celulare. În plus, în cazul de ciuperci şi de plante, defineşte structura şi oferă sprijin la nivelul ţesuturilor. <br> <br> Peretelui celular este construit din materiale diferite, în funcţie de tipul de organism. În [[Plantae | plante]], a peretelui celular este compusă în principal din [] polimer [] din [[carbohidraţi]] numit [[celuloză]], o [[polizaharidic]], şi poate acţiona de asemenea, ca de stocare carbohidraţi, pentru [] celular []. În [[bacterii]] e, a peretelui celular este compus din [[peptidoglicanilor]]. Printre [[Archaea]] peretii celulelor sunt prezentate cu compoziţii chimice diferite, inclusiv [[strat S | S-strat]] din [[glicoproteină]] e, [[pseudopeptidoglicano]] sau [[polizaharidic]] s. Ciuperci au peretii celulelor din [[chitină]], şi alge au de obicei peretii din [[glicoproteină]] s şi polizaharide. Cu toate acestea, unele specii de alge pot avea un perete celular format din [[dioxid de siliciu]]. Nu sunt de multe ori alte molecule accesoriu încorporate în peretele celulei. <br> <br> Peretelui celular == == alge <br> În ceea ce peretii celulelor de plante superioare,&#39;&#39; &#39;peretelui celular&#39;&#39;&#39; din [[alge]] s este compus din carbohidrati cum ar fi de celuloză şi [[glicoproteina]] s. &lt;ref&gt; Sendbusch, P. S. (2003). [http://www.biologie.uni-hamburg.de/b-online/e26/26d.htm Cell Pereti de alge]. Botanică Online &lt;/ ref&gt; prezenţa unor polizaharide în pereţii de alge, este folosit ca un personaj de diagnostic în [] taxonomie [] de alge. <br> <br> * Polizaharide activat lemnos, cum ar fi [[agaroză]], apar în pereţii de alge roşii. <br> * Manosyl: microfibrils Forma în peretele celular a unor alge Codium&#39;&#39;gender verzi&#39;&#39;,&#39;&#39; altele Dasycladus&#39;&#39;and&#39;&#39;Acetabularia&#39;&#39;among. De asemenea, prezent în peretele de roşu altora alge Porphyra&#39;&#39;gender&#39;&#39;and&#39;&#39;Bangia&#39;&#39;among. <br> * Alginílico acid: este un [[polizaharidic]] comune în peretele celular de [[alge marine brune | alge maro]]. <br> <br> Grupul de alge [] diatom [] S sintetiza peretii celulelor lor (de asemenea cunoscute ca frustules sau supape), folosind acid silicic (acid specific orthosilicic, H &lt;sub&gt; 4 &lt;/ sub&gt; SiO &lt;sub&gt; 4 &lt;/ sub&gt;). De acid este polimerizat intracelular, şi apoi peretele este extrudat pentru a proteja celula. Interesant, în comparaţie cu membrane organice produse de alte grupuri, frustules siliciu necesită mai puţină energie (aproximativ 8%) pentru sinteza lor, care este o economie pentru Cell, &lt;ref&gt; Raven, J. A. (1983). De transport şi funcţia de siliciu in plante. Biol&#39;&#39; Rev&#39;&#39;&#39;&#39;&#39; 58&#39;&#39; &#39;, 179-207 &lt;/ ref&gt; şi poate explica ratele de creştere mai mare în diatomee. &lt;ref&gt; Furnas, M. J. (1990). &#39;&#39;&#39;&#39;În ratele de creştere situ a fitoplanctonului marin: Abordări la măsurare, comunitate şi ratele de specii de creştere. J.&#39;&#39; Plancton Res&#39;&#39;&#39;&#39;&#39;12&#39;&#39; &#39;, 1117-1151 &lt;/ ref&gt; <br> <br> Bacteriene peretelui celular == == <br> <br> [[File: Bacteriile envelope.svg | thumb | right | 200px | peretii celulelor bacteriene. Până&#39;&#39;:&#39;&#39;[[ Gram-bacterii pozitive]]. 1 - [[plasmatice membrana]], 2 - [[peretelui celular]], 3 - [[periplasm | spaţiu periplasmic]]. Down&#39;&#39;:&#39;&#39;[[ Gram-bacterii negativ]]. 4 - [[plasmatice membrana]], 5 - [[peretelui celular]], 6 - [[Cell plicul | membrana de exterior]], 7 - [[periplasm | ]].]] spaţiu periplasmic <br> <br> [[File: Mycobacterial_cell_wall_diagram.png | thumb | 200px | right | Diagrama a peretelui celular&#39;&#39; &#39;&#39;&#39;&#39; de la&#39;&#39;[[Mycobacterium ]]&#39;&#39;( marginea [[Actinobacteria]]), un gram-pozitiv : perete gros de celule (8) înconjoară membrana citoplasmatice (5).]] <br> <br> ((Main |)) Cell plic <br> <br> Peretelui celular bacterian este confectionat din [[Zacarés peptina]] (alias [[Murein]]), care constă în lanţuri polizaharidic reticulate de către [[peptidă]] e neobişnuit, care conţin [[aminoacizi]] s D. &lt; Ref&gt; ((CITE publicarea | Author = van Heijenoort J | titlu = Formarea lanţurilor de glycan în sinteza peptidoglicanilor bacteriene | url = http://glycob.oxfordjournals.org/cgi/content/full/11/3/25R | Glycobiology jurnal = | volum = 11 | număr = 3 | pagini = 25R - 36R | ani = 2001 | id = PMID 11320055)) &lt;/ ref&gt; peretii celulelor bacteriene sunt diferite de pe pereţii de plante şi de ciuperci, care sunt realizate din [[celulozei]] şi [[chitină]] respectiv. publicare &lt;ref name=Koch&gt; ((CITE | Author = Koch A | titlu = bacteriene perete ca ţintă pentru atac: cercetare trecut, prezent şi viitor | URL = http : / / cmr.asm.org/cgi/content/full/16/4/673? view = lung &amp; PMID = 14557293 | jurnal = Clin Microbiol Rev | volum = 16 | număr = 4 | pagini = 673 - 87 | ani = 2003 | id = PMID 14557293)) &lt;/ ref&gt; Acestea sunt, de asemenea, diferite de zidurile [[Archaea]], care nu conţin peptidoglicanilor. Peretelui celular este esenţială pentru supravieţuirea multor bacterii şi [[la antibiotice]] penicilina poate ucide bacteriile prin inhibarea un pas în sinteza peptidoglicanilor. &lt;Nume ref = Koch / <br> <br> Există două tipuri distincte de peretelui celular la bacterii, numit [[gram-pozitive]] şi [[gram-negativ]], respectiv. Denumirile provin de la reacţia lor la [[Gram pata]], un test utilizate pe scară largă în clasificarea de specii de bacterii. Name=Gram&gt; &lt;ref ((CITE publicarea | nume de familie = Gram | nume = HC | enlaceautor = Hans Christian Gram | ani = 1884 | titlu = isolierte Färbung Über die in der Schnitt-und Schizomycetes Trockenpräparaten | jurnal = Fortschr. Pagini Med | volum = 2 | = 185-189)) &lt;/ ref&gt; <br> <br> * În bacterii [[Gram-pozitive]] e peretelui celular conţine un strat gros de [[peptidoglicanilor]] plus faţă de [[Acid teichoic | Acid teichoic]], care sunt polimeri de [[glicerol]] sau [[Ribitol ]] fosfat. Acizi Teichoic sau obligati peptidoglocano la membrana celulelor. <br> <br> * În bacterii [[Gram-negativ]] e stratul de peptidoglicanilor este relativ subţire şi este înconjurată de o membrana lipidică exterior care conţine două lipopolysaccharides şi de lipoproteine. Se leagă de strat Petidoglicano la membrana exterioară prin intermediul [[lipoproteine]] s. <br> <br> Cele mai multe bacterii sunt gram-negativ peretelui celular şi numai [[] Firmicutes] şi [[Actinobacteria]] (cunoscut anterior ca bacterii gram-pozitive [[G + C]] scăzute şi bacterii gram-pozitive [[continut GC]] de mare, respectiv) au Gram-pozitive. &lt;ref&gt; publicare ((CITE | Author = Hugenholtz P | titlu = Exploring diversitatea procariote, în epoca genomica | url = http://www.pubmedcentral.nih.gov/ articlerender.fcgi? instrument = PubMed &amp; pubmedid = 11864374 | Genome Biol Oficial = | volum = 3 | număr = 2 | pagini = REVIEWS0003 | ani = 2002 | id = PMID 11864374)) &lt;/ ref&gt; Aceste diferenţe în structura poate produce diferenţe în sensibilitate la antibiotice, de exemplu, [[vancomicina]] poate ucide numai bacterii gram-pozitive şi este ineficient împotriva agenţilor patogeni Gram-negative, cum ar fi&#39;&#39;[[Haemophilus influenzae]]&#39;&#39;sau&#39;&#39;[[Pseudomonas aeruginosa]] . &lt;ref&gt; publicare ((CITE | Author = Walsh F, Amyes S | titlu = Microbiologie şi a mecanismelor de droguri de rezistenţă a agenţilor patogeni în totalitate rezistente. | Oficial = Curr Opin Microbiol | volum = 7 | număr = 5 | pagini = 439-44 | ani = 2004 | id = PMID 15451497)) &lt;/ ref&gt; <br> <br> Peretelui celular == == fungice <br> <br> Nu toate speciile de ciuperci au peretii celulelor, dar în cazul în care acestea sunt compuse din [[glucozamina]] şi [[chitină]], la fel de carbohidraţi care dă puterea să [[Exoskeleton]] e de insecte . Acestea au acelaşi scop ca peretii celulelor de plante, oferindu-rigiditate a celulelor de a menţine forma lor şi de prevenire a liză osmotică. De asemenea, limitele de la intrarea de molecule care pot fi toxice pentru ciuperca, cum ar fi fungicide sintetice sau vegetale produse. Compoziţia, caracteristicile şi forma peretelui celular fungic variază în timpul ciclului său de viaţă şi, de asemenea, depinde de condiţiile de creştere. <br> <br> [[Oomycetes]] este un grup de agenţi patogeni [[saprotrofia | saprotrophic]] de plante, care au peretii celulelor anormale de celuloză. Până de curând considerat a fi ciuperci, dar datele structurale şi moleculară &lt;ref&gt; [Interacţiunile http://www.biologie.uni-hamburg.de/b-online/e33/33.htm între plante şi ciuperci: Evolution de parazitare lor şi Relaţii simbiotice], p. c. Sengbusch, accesate 8 decembrie [[2006]] &lt;/ ref&gt; a dus la reclasificarea sale ca [[Heterokontophyta]]. Acesta este un grup de [[protist]] i, care include [[Autotrof]] i, cum ar fi [[alge marine brune | alge maro]] şi [[diatom]] s. <br> <br> == Referinţe == <br> &lt;references /&gt; <br> <br> [[Categorie: celulele plantelor]] <br> [[Categorie: Bacterii]] <br> [[Categorie: Alge]] <br> [[Categorie: Ciuperci]] <br> [[ar: جدار خلوي]] <br> [[ca: Paret · cel lular]] <br> [[cs: Buněčná Stena]] <br> [[da: Cellevæg]] <br> [[de: Zellwand]] <br> [[es: peretelui celular]] <br> [[eo: Cela perete]] <br> [[UE: Zelula mucegai]] <br> [[fa: دیواره سلولی]] <br> [[FI: Soluseinä]] <br> [[fr: Paroi Cellulaire]] <br> [[gl: peretelui celular]] <br> [[GV: Boalley killag]] <br> [[el: דופן התא]] <br> [[HR: Stanicna stijenka]] <br> [[hu: Sejtfal]] <br> [[id: Wall sel]] <br> [[este: Frumuveggur]] <br> [[it: Parete cellulare]] <br> [[ja:细胞壁]] <br> [[ko: 세포벽]] <br> [[lt: Lastel sienelė]] <br> [[mk: Клеточен ѕид]] <br> [[ms: Wall sel]] <br> [[nl: Celwand]] <br> [[no: Cellevegg]] <br> [[pl: ściana komórkowa]] <br> [[pt: peretelui celular]] <br> [[ru: Клеточная стенка]] <br> [[simplu: peretelui celular]] <br> [[sk: Bunková Stena]] <br> [[sl: Celična Stena]] <br> [[sr: Ћелијски зид]] <br> [[su: Pinding SEL]] <br> [[sv: Cellvägg]] <br> [[th: ผนังเซลล์]] <br> [[tr: Hücre duvarı]] <br> [[UK: Клітинна стінка]] <br> [[ur: خلوی دیوار]] <br> [[zh:细胞壁]] <br> [[zh-yue:细胞壁]] <br>

Página principal de Google - Acerca del Traductor de Google (beta)

©2009 Google
Traduciendo...

Revisión del 17:32 2 sep 2009

La pared celular es una capa rígida que se localiza en el exterior de la membrana plasmática en las células de bacterias, hongos, algas y plantas. La pared celular protege los contenidos de la célula, da rigidez a la estructura celular, media en todas las relaciones de la célula con el entorno y actúa como compartimiento celular. Además, en el caso de hongos y plantas, define la estructura y otorga soporte a los tejidos.

La pared celular se construye de diversos materiales dependiendo de la clase de organismo. En las plantas, la pared celular se compone sobre todo de un polímero de carbohidrato denominado celulosa, un polisacárido, y puede actuar también como almacén de carbohidratos para la célula. En las bacterias, la pared celular se compone de peptidoglicano. Entre las archaea se presentan paredes celulares con distintas composiciones químicas, incluyendo capas S de glicoproteínas, pseudopeptidoglicano o polisacáridos. Los hongos presentan paredes celulares de quitina, y las algas tienen típicamente paredes construidas de glicoproteínas y polisacáridos. No obstante, algunas especies de algas pueden presentar una pared celular compuesta por dióxido de silicio. A menudo se presentan otras moléculas accesorias integradas en la pared celular.

Pared celular de las algas

Al igual que las paredes celulares de las plantas superiores, la pared celular de las algas está compuesta por carbohidratos como la celulosa y glicoproteínas.[1]​ La presencia de algunos polisacaridos en las paredes de las algas, es usada como carácter diagnóstico en la taxonomía de las algas.

  • Polisacáridos sulfonados como la agarosa, se presentan en las paredes de algas rojas.
  • Manosyl: Forma microfiblillas en la pared celular de algunas algas verdes de los géneros Codium, Dasycladus, y Acetabularia entre otros. También está presente en la pared de algas rojas de los géneros Porphyra y Bangia entre otros.
  • Ácido alginílico: es un polisacárido común en la pared celular de las algas pardas.

El grupo de algas diatomeas sintetiza sus paredes celulares (también conocidas como frústulas o valvas) usando ácido silícico (específicamente ácido ortosilícico, H4SiO4). El ácido se polimeriza intracelularmente, y después la pared sale al exterior para proteger a la célula. Interesantemente, comparadas con las membranas celulares orgánicas producidas por otros grupos, las frústulas de silicona requieren menos energía (aproximadamente el 8%) para su síntesis, lo que constituye un ahorro para la célula,[2]​ y posiblemente explique las tasas de crecimiento más altas en las diatomeas.[3]

Pared celular bacteriana

Paredes celulares bacterianas. Arriba: Bacteria Gram positiva. 1-membrana citoplasmática, 2-pared celular, 3-espacio periplásmico. Abajo: Bacteria Gram negativa. 4-membrana citoplasmática, 5-pared celular, 6-membrana externa, 7-espacio periplásmico.
Esquema de la pared celular de Mycobacterium (del filo Actinobacteria), una bacteria Gram-positiva: la gruesa pared celular (8) rodea a la membrana citoplasmática (5).

La pared celular bacteriana está hecha de peptina zacarosa (también denominado mureína), que está formado por cadenas de polisacárido entrecruzadas por péptidos inusuales que contienen aminoácidos D.[4]​ Las paredes celulares bacterianas son diferentes de las paredes de plantas y hongos que están hechas de celulosa y quitina, respectivamente.[5]​ También son diferentes de las paredes de Archaea, que no contienen peptidoglicano. La pared celular es esencial para la supervivencia de muchas bacterias y el antibiótico penicilina puede matar a las bacterias inhibiendo un paso en la síntesis del peptidoglicano.Error en la cita: Etiqueta <ref> no válida; nombres no válidos, p. ej. demasiados

  • En las bacterias Gram-negativas la capa de peptidoglicano es relativamente fina y se encuentra rodeada por a una segunda membrana lípida exterior que contiene lipopolisacáridos y lipoproteínas. La capa de petidoglicano se une a la membrana externa por medio de lipoproteínas.

La mayoría de las bacterias tienen una pared celular Gram-negativa y solamente Firmicutes y Actinobacteria (conocidas previamente como bacterias Gram-positivas de contenido GC bajo y bacterias Gram-positivas de contenido GC alto, respectivamente) tienen paredes Gram-positivas.[6]​ Estas diferencias en estructura pueden producir diferencias en la susceptibilidad antibiótica, por ejemplo, la vancomicina puede matar solamente a bacterias Gram-positivas y es ineficaz contra patógenos Gram-negativos, tales como Haemophilus influenzae o Pseudomonas aeruginosa.[7]

Pared celular de los hongos

No todas las especies de hongos tienen paredes celulares, pero en el caso que las tengan, se componen de glucosamina y quitina, el mismo carbohidrato que da dureza a los exoesqueletos de los insectos. Tienen el mismo propósito que las paredes celulares de las plantas, dar rigidez a las células para mantener su forma y prevenir la lisis osmótica. También limita la entrada de moléculas que pueden ser tóxicas para hongo, tales como fungicidas sintéticos o producidos por plantas. La composición, las características y la forma de la pared celular de los hongos varía durante su ciclo vital y también depende de las condiciones de crecimiento.

Oomycetes es un grupo de patógenos saprotróficos de las plantas que tienen paredes celulares anómalas de celulosa. Hasta hace poco tiempo se creía que eran hongos, pero datos estructurales y moleculares[8]​ han llevado a su reclasificación como Heterokontophyta. Este es un grupo de protistas que incluye a autótrofos tales como algas pardas y diatomeas.

Referencias

  1. Sendbusch, P. S. (2003). Cell Walls of Algae. Botany Online
  2. Raven, J. A. (1983). The transport and function of silicon in plants. Biol. Rev. 58, 179-207
  3. Furnas, M. J. (1990). In situ growth rates of marine phytoplankton: Approaches to measurement, community and species growth rates. J. Plankton Res. 12, 1117-1151
  4. van Heijenoort J (2001). «Formation of the glycan chains in the synthesis of bacterial peptidoglycan». Glycobiology 11 (3): 25R - 36R. PMID 11320055. 
  5. Koch A (2003). «Bacterial wall as target for attack: past, present, and future research». Clin Microbiol Rev 16 (4): 673 - 87. PMID 14557293. 
  6. Hugenholtz P (2002). «Exploring prokaryotic diversity in the genomic era». Genome Biol 3 (2): REVIEWS0003. PMID 11864374. 
  7. Walsh F, Amyes S (2004). «Microbiology and drug resistance mechanisms of fully resistant pathogens.». Curr Opin Microbiol 7 (5): 439-44. PMID 15451497. 
  8. Interactions between Plants and Fungi: the Evolution of their Parasitic and Symbiotic Relations, P. v. Sengbusch, accessed 8 December 2006